Omul din ziua de azi, preocupat cu ale sale mari probleme, nu mai are timp de ceilalti. Insa, daca i se iveste o problema care nu o poate rezolva, isi aduce aminte (culmea!) ca mai are si prieteni (care sa il ajute, evident). Cata ipocrizie si falsitate… minciuna pe fata! M-am saturat sa tot dau de la mine si sa tot las dupa ceilalti, iar eu sa primesc acelasi lucru.
Nu mai am nevoie de prieteni care sa ma caute doar atunci cand au nevoie de mine. Simt ca trebuie sa fac o restructurare in randul celor apropiati mie, si sa excizez partea necrozata a grupului de prieteni.
Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la zilele ce vin, ma apuca groaza. Cu cine pot lega o prietenie adevarata? In ziua de azi, ciurucurile societatii se pretind a-ti fi cei mai buni si apropiati, insa cand vine vorba de necaz, toti fug si te lasa… mancand pamant.
La chefuri, iesiri, zile de nastere, evenimente, toti se aduna ca furnicile la musuroi. Toti vor sa suga tot ce e mai bun, insa sunt hotarat sa le arat si cealalta parte a mea; stiu si eu sa fiu asemeni lor, insa pentru asta, am nevoie de antrenament; nu imi e usor sa joc teatru; nu ma pot preface asa usor. Insa, timpul ma va ajuta. Schimbarea e cel mai bun lucru; e nevoie de acest fapt.
Sa ne pregatim pentru a sti sa traim in prezent. Sa ne luam timpul ca aliat.
Impreuna…